Mai mult

Culmile ce străjuiesc oraşul din trei părţi formează Dealurile Babadagului, reprezentând subunităţi geografice principale ale Podişului Babadag. De pe cele mai înalte culmi, Carada (300 m) şi Koiun Baba (266 m), se poate cuprinde cu privirea toată panorama oraşului, la orizont observându-se Marea Neagră şi silueta cetăţii Enisala. Sculptat în calcare cretacice, Podişul Babadag se prezintă ca un podiş deluros, intens fragmentat, cu o serie de depresiuni interioare în care se dezvoltă întinse glacisuri (Slava Rusă, Slava Cercheză) şi depresiuni marginale acoperite de loess (Babadag - Enisala, Jurilovca - Ceamurlia de Jos). Depozitele geologice din care este alcătuit podişul aparţin în bună parte perioadei cretacicului superior, fiind reprezentate prin calcare, conglomerate, gresii, depozite loessoide.

Din punct de vedere climatic, se constată existenţa unui topoclimat de dealuri şi podişuri cu următoarele caracteristici: temperatura medie anuală de 10,7°C, precipitaţii atmosferice medii scăzute (417,9 mm/an), caracterul torenţial al majorităţii ploilor, cu urmări importante în modelarea actuală a reliefului ca şi în dinamica unor procese fizico-geografice, veri calde şi ierni nu prea reci.

Reţeaua hidrografică este săracă fiind reprezentată în primul rând de râurile Taiţa şi Teliţa, precum şi de pârâul Tabana, cu afluenţii săi Kioşcula şi Şeremet, care trece prin centrul oraşului şi pârâul Sungurul, aflat în partea de sud-est a oraşului. Cele două râuri formează lunci dezvoltate, mlăştinoase, ce se continuă în aval cu bălţile Topraichioi, respectiv Zebil, şi care comunică la rândul lor cu lacul Babadag.

Deşi este situat într-o zonă de stepă, oraşul Babadag se află în apropierea pădurii şi a lacului Babadag, bucurându-se astfel de o floră foarte bogată şi o faună diversificată, în funcţie de zonă. Silvo-stepa, identificată sub forma unei fâşii ce ajunge până la altitudinea de 200 m, constituie zona de trecere de la stepă la pădure, apărând ca o îmbinare a terenurilor agricole cu pajiştile stepice secundare degradate prin păşunat, precum şi sub forma unor mici insule de pădure constituite din specii de stejar (Quercus pubescens, Q. pedunculiflora), scumpie (Cotinus coggygria), ulm (Ulmus sp.), arţar (Acer tataricum), diferiţi arbuşti şi pajişti stepice cu Festuca valesiaca şi Stipa capillata. Vegetaţia forestieră, dincolo de frumuseţea sa peisagistică, prezintă şi o importanţă ştiinţifică deosebită. În alcătuirea sa intră asociaţii cu o structură apropiată de cea a pădurilor naturale primare din Dobrogea, asociaţii regionale specifice pentru Dobrogea (Stipetum capillatae subas. dobrogicum, Stipo ucrainicae - Festucetum valesiacae), cenotaxoni endemici pentru Dobrogea (Agropyro brandzae - Thymetum zygioidi), precum şi păduri de foioase xeroterme submediteraneene sau mezofile balcanice.

În pădurile ce acoperă culmile Babadagului se remarcă, de asemenea, prezenţa unor plante rare incluse pe Lista roşie europeană, cum ar fi numeroasele specii de orhidee reunite pe o arie redusă, precum şi a unor specii ocrotite pe plan naţional, cum ar fi Sophara babadogensis şi Paeonia peregrina, considerate monumente ale naturii. Bogăţia în specii de plante se datorează rolului de moderator de climă al mării, dar şi condiţiilor favorabile microclimatice create de relieful fragmentat.

Elementele faunistice identificate în aceste păduri sunt reprezentate în special de numeroase şi importante specii de insecte, reptile, păsări şi mamifere, dintre care majoritatea sunt protejate pe plan internaţional. Dintre speciile de păsări răpitoare menţionăm: Buteo buteo, Falco subbuteo, Falco tinnunculus, Accipiter nisus, dintre reptile: Testudo graeca, Podarcis taurica, Vipera ammodytes, iar dintre mamifere: Capreolus capreolus, Dama dama.

Nu au fost identificate surse de poluare sau factori antropici care să producă potenţiale modificări peisajului natural din zonă, întrucât activitatea industrială a oraşului s-a diminuat foarte mult după anul 1989. Mai mult, datorită numărului mare de specii de plante incluse în listele roşii naţională şi internaţională, a prezenţei în zonă a unor asociaţii forestiere unice în România, precum şi a elementelor faunistice rare şi foarte rare, o suprafaţă importantă din pădurea Babadag a fost propusă recent pentru obţinerea statutului de rezervaţie naturală.