Metodologia de implementare a proiectului pentru regiunea Dobrogea (România) este structurată pe dezvoltarea mai multor tipuri de activităţi ale căror rezultate, coroborate, vor contribui la atingerea obiectivului general al proiectului.


Planul general de implementare are în vedere respectarea termenelor prevăzute în contractul de finanţare încheiat între instituţia care implementează proiectul şi Comisia Europeană. Astfel, întreaga metodologie de implementare a proiectului stabilită pentru România, are în vedere desfăşurarea a trei tipuri de activităţi, după cum urmează:


1. CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ (5 luni; august - decembrie 2004);

2. PREGĂTIRE MATERIALE PENTRU DISEMINARE (4 luni; ianuarie - aprilie 2005);

3. DISEMINARE (3 luni; mai - iulie 2005);


Localităţile studiate în cadrul proiectului au fost următoarele: Isaccea, Niculiţel, Slava Rusă, Babadag, Enisala, Jurilovca, Murighiol, Dunavăţu de Jos, Sulina, Sfântu Gheorghe. Ele au fost selectate pe baza mai multor criterii care coroborate să evidenţieze aspectele culturale şi naturale specifice ale regiunii. Aceste criterii au fost:


 să fie localităţi cu un capital social ridicat, capabil să sprijine scenariul de valorificare turistică a potenţialului cultural ce va fi elaborat în cadrul proiectului;

 să beneficieze de prezenţa în zonă a unor obiective muzeale sau de patrimoniu aflate în administrarea Institutului de Cercetări Eco - Muzeale Tulcea;

 să ofere un cadru natural cu elemente specifice regiunii cercetate şi care să merite să fie puse în valoare;

 să fie amplasate în zone în care există şantiere arheologice deschise cercetării ştiinţifice (pentru a putea promova turismul arheologic);

 să fie localităţi amplasate geografic în zone care evidenţiază sincretismul natural al regiunii (în zona de deal, pe fluviul Dunărea, la malul Mării Negre);

 să fie localităţi cu oarecare experienţă în valorificarea turistică a zonelor respective şi localităţi aflate doar la început de drum din acest punct de vedere (localităţi în care există pensiuni turistice şi localităţi în care această formă organizată a turismului rural lipseşte încă);

 să fie comunităţi multietnice;